1 IUNIE

Stare
Nu este deschis pentru răspunsuri viitoare.

odm

Cowboy
index.php


Copil fiind....

Cu totii mai pastram ceva din inocenta copilariei si inca ne plac jocurile, ceea ce inseamna ca n-am imbatranit de tot. :)
Va propun un nou concurs.
Pentru ca tot este maine 1 Iunie haideti sa ne amintim de cea mai frumoasa zi din copilarie. Si pentru a dovedi ca ati ramas copii, va invit sa postati si un raport al unei lupte de fort la care ati participat in zilele concursului.


Premii

Marele premiu: 400 pepite si un set american

Premiul 2: 300 pepite si un set american
Premiul 3: 200 pepite si un set american


Un cadou surpriza pentru toti participantii

Modalitate de desfasurare:

In perioada 01-04 iunie veti posta cateva cuvinte despre cea mai frumoasa amintire din copilarie si raportul bataliei de fort (dovada ca ati participat).
Echipa va alege 3 castigatori.
Castgatorii vor fi anuntati pe data de 10 iunie 2018.
Se iau in considerare doar rapoartele din perioada de 31 mai - 4 iunie.


Conditii de participare:

Sa detineti un cont activ pe joc.
Puteti participa cu un singur cont, in caz contrar veti fi descalificati.
Sa respectati regulamentul jocului si al forumului.


NOTA:
ATENTIE LA RAPOARTE - NU SE VEDE NICI DATA SI NICI ALE CUI SUNT
DACA VRETI SA NU FITI DESCALIFICATI TREBUIE SA RESPECTATI TOATE CERINTELE CONCURSULUI-CATEVA CUVINTE DESPRE COPILARIE+dovada ca ati participat la o batalie - RAPORT DE FORT




:avent:Echipa The West:mexican:
 
Ultima editare:

SIR Eduard 76

Greenhorn
Nu pot spune "cea" mai frumoasa zi din copilarie, dar cu singuranta una dintre ele a fost cand am invatat sa joc biliard. Acea masa de biliard care se gasea pe timpul "impuscatului", cea cu ciuperca. O masa de lemn si placaj cu bile din plastic si tacuri din lemn.
Aveam pe vremea aceea in jur de 9-10 ani si era foarte fericit ca am reusit sa intru in gasca celor mai mari in varsta ca mine si nu mai eram acel copil bun la toate (adu-mi si mie o bere, da-mi si mie mingea, du-te si cumpara o vafa, polar, un tec, etc.). Eram deja in liga mare :) Si uite cum trecura anii si imi aduse aminte Odm de copilarie prin postul acesta. Alte amintiri care imi vin prin memorie sunt deja celebrele jocuri de societate pe care le practicam la varsta copilariei, gen: capra, lapte gros, tara tara vrem ostasi, frunza, pe langa deja celebrele jocuri de grup gen: fotbal, table, remy, septica unde aveam campionate in spatele blocului. Nu mai spun de schimburile de surprize cu masini de la guma turbo, de colectiile de fete de cutii de chibrit, de liniuta, de gropita, etc.
Ma opresc aici ca as putea scrie un roman cu "cea" mai frumoasa amintire, avand in vedere faptul ca pe vremea aceea din lipsa de alternative nu puteam petrece prea mult timp in casa ca acum si aveam mai mult timp pentru "a copilarii".
 

Atașamente

  • Screenshot_1.png
    Screenshot_1.png
    554,8 KB · Vizualizări: 71
  • Screenshot_2.png
    Screenshot_2.png
    645,9 KB · Vizualizări: 49

DeletedUser27058

Guest
Prima bicicleta! cadru fix, o singura viteza :) trebuia sa dau incontinuu la pedale pentru ca nu era dintr-aia smechera, Pegas. Toata vara aveam gleznele zdrelite...ma rog, nu numai gleznele.
 

Atașamente

  • Capture.PNG
    Capture.PNG
    660,4 KB · Vizualizări: 40

DeletedUser27056

Guest
fort.jpg Sunt multe amintiri frumoase din copilarie,spre deosebire de copiii din ziua de azi....una din ele ar fi ca ne jucam zilnic cate oua are gasca,capra-n patru,gornete,etc pana seara tarziu cand ieseau mamele si tipau la noi sa intram in casa. Sa mai zic de bairamuri in fiecare sambata...ahhh old good memories :D
 
Ultima editare de un moderator:

DeletedUser27059

Guest
Frumos subiect de discuție cel puțin pentru mine.
De început vă pot spune că toată copilăria am petrecut-o la țară, un loc superb indiferent de perioda anului. În permanență când mă întâlnesc cu prietenii copilăriei povestim cu orele despre întâmplăriile hazlii din timpul anilor respectivi.
Ca întâmplări de neuitat ar fi cu zecile, însă mă rezum la una singură. Avem undeva la 10 ani cel mult, iar împreună cu 3 prieteni ne-am construit fiecare cărucioare cu rulmenți, e imposibil să nu le știți:up:, le "tunăm" cu toate zorzoanele posibile și imposibile, luminițe, frâne care mai de care mai Sci-Fi:D la vremea respectivă. Cei drept a durat cel putin 5 ore să le făcem însă a meritat pe deplin.
Toate bune și frumoase până în momentul testării, care trebuia să parcurgem undeva la 2 km pe un deal, în afară comunei unde locuiam(pe șosea mai exact) unde urma să ne întrecem cu ele.
După toate astea am petrecut ore bune cu ele, mai ales că zilnic ne petreceam timpul cu acele cărucioare.
8899148731_56096981e0_b.jpg

Asta e una din momentele copilăriei, dacă ar fi să le scriu pe toate aș umple un roman
 

Atașamente

  • 20180601_220404.png
    20180601_220404.png
    610,6 KB · Vizualizări: 19

DeletedUser26936

Guest
Ce-a mai prezenta si distinsa amintire , sau amintiri in cazul meu sunt cele de la gradinita si scoala , mai precis , prima zi de gradinita si scoala . Imi amintesc prima zi de gradinita pe cat de nerabdator eram sa incep pe atat de fricos si speriat eram , n-am mai fost niciodata intr-o incapere cu asa de multi oameni , stateam lipit de maicamea deparca trebuia sa merg in armata , dupa o ora , doua , parinti trebuiau sa plece doar ca eu nu eram destul de nebun incat sa-mi dau drumul de pantaloni mamei , asa ca ea a facut ca houdini , s-a prefacut ca merge la baie si asa a scapat de mine , am plans destul in ziua aia , dar intrun final , 15 ani mai tarziu imi dau seama ca totul s-a terminat cu bine deoarece atunci mi-am cunoscut cei 3 prieteni de o viata pe care aveam sa ma alatur de ei intr-o copilarie de vis.

https://imgur.com/a/tRYBHR6
tRYBHR6
 

JTX97

Trapper
Da,cea mai frumoasa zi din copilaria mea.Am prins vremurile cand multi parinti plecau in strainatate sa ofere un trai bun copiilor,iar copiii ramaneau in grija bunicilor.M-am aflat si eu printre acei copii,dar acum nu pot sa zic ca imi pare rau,a fost greu dar a trecut.Cea mai frumoasa zi a fost chiar pe la mijlocul verii,atunci i-am revazut din nou pe parinti acasa, dupa aproximativ 1 an si jumatate de absenta.Pentru mine, atunci fiind destul de mic a durat foarte mult.Acea zi a reintalnirii,a fost o zi speciala,cu sentimente puternice pe care nu am cum sa le uit. :)
KyDuM37.jpg
 
Ultima editare:

DeletedUser27063

Guest
Ca fiecare dintre noi, atunci când eram copilă visam să cresc..în perioada aia ne dorim să creştem,să devenim oameni mari,capabili,având un model în jur pe care să îl urmăm.
La fiecare început eram cuprinsă de emoție,luând ca exemplu grădinița și școala,unde aveam nevoie ca mama să fie lângă mine...să o pot strânge de mână,să fiu încurajată de vorbele ei,să mă simt protejată.Mă gândesc cu dor la serile în care mă învelea înainte de culcare,când ea stătea lângă mine și mă mângâia până adormeam.
Amintirile frumoase nu se leagă de fapte sau de un moment al vieții,amintirile frumoase sunt acelea pe care le poți exprima în cuvinte,însă oricât de frumoase și bine spuse ar fi,cuvintele nu sunt niciodată deajuns pentru a exprima anumite emoții și trăiri...
Mi-am dorit încă de mică să devin o femeie responsabilă,matură,puternică...privită prin ochii unui suflet curat de copil.Privită prin ochi albaștri,care vedeau o lume roz,o lume sinceră și pură în care orice este posibil.Și pășeam cuprinsă de emoții la fiecare nou început,învățând despre viață și despre ceea ce ne înconjoară,cu sinceritatea și naivitatea din gândirea unui copil.
Este o singură amintire,expusă prin mai multe fapte,derulate de-a lungul anilor,fapte care au clădit..din copila de atunci,persoana de azi,care se gândește cu drag la acele momente.
 

Atașamente

  • Screenshot_1.png
    Screenshot_1.png
    513,7 KB · Vizualizări: 31
Ultima editare de un moderator:

DeletedUser27065

Guest
Salutare,

Iata si doua amintiri pe care le voi pastra cu mine intotdeauna:

Era perioada campionatului mondial din '94, cand toata natiunea respira fotbal. Am urmarit meciul Romaniei cu Argentina impreuna cu bunicii si mama. Pentru ca aveam doar un televizor (dar macar era color), bunicii erau asezati pe canapea si eu cu mama pe o patura intinsa pe covor. In momentul in care Ilie Dumitrescu a marcat din pasa lui Hagi, mama a sarit de bucurie si a exclamat: "Sa moara mama, Ilie, esti bun!". Aproape instantaneu bunica mea a izbucnit in plans, reprosandu-I mamei ca a zis asa ceva…Bunica plangea, mama isi cerea scuze, dar eu si bunicul meu ne bucuram de reusita Romaniei si radeam in hohote de situatia creata.

La fel ca multi dintre voi, amintirile mele cele mai frumoase din perioada copilariei se leaga de momentele petrecute la bunici. Mai exact, intr-o comuna de pe malul Dunarii, in inima Baraganului. Majoritatea zilelor calduroase de vara le petreceam la scaldat si/sau pescuit, dar in fiecare seara, fix cand soarele Baraganului isi pierdea din puteri, imi revenea sarcina de a ajuta cu udatul unei gradini de aproximativ 2000 mp, plina de legume si zarzavaturi. Intr-o astfel de seara, in timp ce picuram canute de apa la fiecare planta savurand rosii zemoase, s-a iscat intre noi o 'bataie' cu apa din care toti am iesit uzi pana la piele, dar in hohote de ras. Catelusa mea a fost singura care a scapat de stropii de apa care zburau din toate partile. Acea seara ramane una dintre cele mai frumoase amintiri ale mele din perioada copilariei si ma bucur ca mi-ati dat ocazia sa mi-o amintesc azi, la nici doua saptamani dupa ce am condus-o pe bunica pe ultimul drum.

La multi ani tuturor! :)
 

Atașamente

  • Capture.PNG
    Capture.PNG
    630,2 KB · Vizualizări: 17

DeletedUser27066

Guest
După ce ne-am pregătit sufleteste luam o turtita pe care o punem pe o fata de masa veche și începem sa o intindem tragand doar de margini cu multă rabdare pana obținem o foaie subtire, aproape stravezie. Indepartam părțile mai groase de pe margine și o ungem iar cu ulei/unt topit. Adaugam umplutura presarata cam pe trei sferturi de foaie. O rostogolim pana obținem o plăcinta rotunda, subtire și cu multe straturi.





















O amintire frumoasa din copilarie... Greu, spre imposibil de cules.. De ce ? Definitia copilariei ar trebui sa fie bucuria si frumusetea vietii, totusi am sa spun o povestioara care mi a marcat copilaria. Cea mai frumoasa ? Pentru mine da, pentru altcineva nu stiu si putin imi pasa. Eram destul de micut, nerealizind, poate, gravitatea problemei, doar simtind un sentiment "ciudat", nestiut, la acea varsta care mi "devora" gandurile. Cum ? Persoana cea mai de pret pentru un copil nu putea fi alaturi de mine, fizic, dar sunt singur ca mental mereu a fost, este si va ramane alaturi de mine intotdeauna, indiferent de situatie. Printr un singur accident prostesc, o clipa de neatentie soldat cu incapacitatea de vorbire si miscare, la acea clipa fara sanse prea mari de refacere, o pierdusem. De tot ? Nu, rezistase cateva luni, iar in acele cateva luni, care trecusera parca intr o clipa, cand nu putea vorbii cu mine, cand nu ma putea atinge, cand nu se putea bucura de anumite momente alaturi de mine, eu am invatat cu adevarat sa apreciez lucrurile, gesturile si absolut toate persoanele din jur, care raman alaturi de mine neconditionat in viata mea, fara vreun motiv anume. In fiecare clipa cand ma gandesc la aceasta intamplare, mereu in gandul meu a fost ai va ramane cea mai frumoasa amintire din copilaria mea. Cum naiba ? Simplu, pentru cateva luni in plus am putut fi alaturi de ea, de mama mea, iar in acele clipe am putut invata anumite lucruri de care unele persoane nici in momentul actual la 20,30,40 de ani nu si pot da seama. Apreciaza ti aproapele, indiferent de actiunile sale, de vorbele spuse, de calitatile sau defectele sale, pentru ca la un moment dat, intr o secunda il poti pierde si vei regreta toata viata. Mama mea mereu si a dorit un baiat de nota 10 si locul 1 in toate, asa ca in caz ca voi castiga, premiul il voi dedica ei. La multi ani tuturor copiilor..


Batalie de fort data 31 iunie
Batalie de fort data 1 iunie
 

Atașamente

  • image.jpeg
    image.jpeg
    131,4 KB · Vizualizări: 19
  • image.jpeg
    image.jpeg
    83 KB · Vizualizări: 16
Ultima editare de un moderator:

DeletedUser11187

Guest
Amintiri din copilarie....hmm ..Doamne cat a trecut, parca o vesnicie. Ma bucur ca fac parte din acei copii care au trait si vremurile clasorului cu timbre, tara tara vrem ostasi, ratele si vanatorii,nelipsitele si aproape singurele desene Lolek şi Bolek“, „Miaunel şi Bălănel“, sau „Nu Pagadi“ ..... asteptam duminica ca pe painea calda sa ma uit la Cascadorii rasului si seara de seara povestea la radio.Vremea vacantelor era cea mai asteptata, pentru ca era la moda sa pleci la bunici daca ii aveai undeva la tara.Acolo se deschideau noi orizonturi si parca viata avea alt inteles, ziua parea mai lunga si mult mai placuta cu jocuri de dimineata pana seara tarziu si cu regretul ca noaptea parca a venit prea repede.Cate ar mai fi de spus.... as putea sa scriu pagini dupa pagini si nu as termina ...dar raman cu acele trairi si imi pare rau ca, copilul meu nu se va putea bucura de tot ce inseamna copilarie adevarata.Nostalgie....copilarie ramas bun.
 

Atașamente

  • Capture.PNG
    Capture.PNG
    632,9 KB · Vizualizări: 14
Ultima editare de un moderator:

DeletedUser26939

Guest
amintiri din copilarie.....
cele mai frumoase amintiri care au ramas sunt cele legate de vacantele la bunici si tot ce tine de ele
ar trebui sa scriu un roman pe tema asta si cred ca nu as termina niciodata
west.jpg
 

Ciprian66

Trapper
Cand se inroseau ciresele era gata si scoala.
Acuma... nici de pasti/craciun nu te mai bucuri cum te bucurai atunci de o zi libera in timpul scolii.
tyutyutyutyutu.JPG
 

DeletedUser27029

Guest
Cea mai frumoasa amintire din copilarie ar fii cand jucat tenis de picior in strada pina cand se intuneca si cautam lumina unui stalp ca sa putem juca in continuare....stateam acolo pina pierdeam mingea sau veneau parintii dupa noi si ne alergau inn drum spre casa pentru ca nu vroiam sa plecam ..... :)))


http://prntscr.com/jpuz5p
 
Stare
Nu este deschis pentru răspunsuri viitoare.
Sus