Povesti de preerie

[DeletedUser]

Om fi noi niste ratacitori, dar ne mai intalnim prin preerie si , in jurul focului, ar fi frumos sa mai spunem o poveste doua! Nu trebuie decat curaj pentru ca fiecare poate impartasi cate ceva si spiritul vestului trebuie pastrat! Luati-o ca pe o manusa aruncata! Incep eu!

" I se spune ManaIute. Tot Texasul se ferea prin baruri de el. Era un vacar aspru, inalt de sase picioare, blond, cu sange irlandez. Privirea lui parliza motiv pentru care si cei mai ageri pistolari ii picau victime. Era genul care prefera singuratatea in locul oricarei femei. Se zice ca si-a scapat un camarad de la spanzuratoare nimerind funia de la 20 de yarzi. Gaurea dolarul aruncat in aer si baga pistolul la loc inainte de a cadea pe pamant. Se pusese recompensa mare pe capul sau pentru ajutorul dat condamnatului. Insusi Micky Cash plecase pe urmele lui si intr-o confruntare prin Arizona vestitul vanator de recompense ramasese cu bratul stang paralizat. Nimeni nu a mai auzit de atunci de O'Hara ManaIute. Se zice ca ar trai prin Colorado insa cine stie cand o mai iesi prin lume."

 

[DeletedUser]

la lumina focului de tabara

Era o noapte fara luna dar cu cerul plin de stele...
Ma gandea-m cu nostalgie la caminul calduros din care am plecat cu mult timp in urma in cautarea aventurilor,focul trosnea iar sacalii imbatati probabil de mirosul de carne fripta urlau de necaz agitandu-mi mustangul.
De celalta parte a focului a inceput sa prinda contur o forma...brrr...ce naiba sa fie?
Am incercat sa ma ridic,am incercat sa duc mana la pistol dar...o amorteala ciudata m-a cuprins...
Forma a inceput sa prinda contur...un indian...
S-a asezat si inceput sa-mi povesteasca despre aventuri si dueluri,despre camaraderii si tradatori....
Eram constient ca nu este real...sa fie un vis dintr-un vis?
M-am trezit dimineata amortit de racoare...focul era stins...am incercat sa-l aprind ca sa-mi fac o cafea si...o pipa indiana inca mai fumega...
Am renuntat la cafea,am incalecat si am pornit mai departe in cautarea aventurii...undeva departe parca vad un indian care ma asteapta la urmatorul popas ca sa-si continue povestirile

 

[DeletedUser]

Eram un tanar vacar, in Texas care isi petrecea mai tot anul cu vacile in preerie si isi cheltuia putinii bani agonisiti la saloon. Nu aveam nimic pe lume inafara de calul meu Silver si Colt'ul de la curea. Tatal meu nu m-a invatat nimic despre viata, despre ce e bine si ce e rau, nu m-a invatat nici macar sa citesc. Zicea ca tot ce trebuie sa stie un barbat e sa manuiasca pistolul si sa loveasca cu pumnul. Duceam o viata de renegat si nu de putine ori aveam necazuri cu legea. M-am hotarat sa scap de acest calvar si sa imi caut norocul la sud de frontiera, in Mexic.
Eram intr-o mica bodega in Durango si mancam niste Chicharrones cu sos tabasco cand in bodega intra chiar el....Juan Flores. Stiam ca vor fi probleme. Auzisem multe despre el si stiam ca lupta murdar. Nu stiu ce mi-a zis, auzeam totul cu ecou.... tin minte numai un "Hei Gringo...." dupa care am spart sticla de sos de masa si l-am atacat. A fost o lupta dura, am reusit sa ii dau cateva lovituri bune si sa-l tzintuiesc de gat cu mana dreapta. Cautam pistolul. Disperat sa scape din stransoare ma musca cu toata puterea de mana. L-am scapat. Nu mica mi-a fost mirarea cand l-am vazut ca in loc sa continue lupta a fugit urland de durere ca o muiere.......... de atunci mi se zice O'Hara ManaIute.

 

[DeletedUser]

Patru adolescenti din Texas care erau proaspat absolventi de liceu au neinspirata idee de a face un ocol prin padure, iar aici au un accident auto. Acesta este abia inceputul unei povesti horror care are toate ingredientele. Ingroziti de spaima, acestia ajung la Darla, un agent de asigurari care avea biroul undeva in apropiere. Dupa ce Darla cheama ajutoare, cei patru se intorc la locul accidentului, iar aici sunt gasiti si terorizati de Leatherface si fratele sonat al acestuia, Vilmar. Cei doi maniaci ii iau pe tineri si ii duc la vechea ferma a familiei, undeva in mijlocul padurii, acolo unde se afla si restul familiei canibale.

(alta nu am gasit si eu mai buna )

 

[DeletedUser]

poveste....sau??

--- "Tot ceea ce oamenii iti vor spune ca nu
> poti face, incearca si vei afla ca poti."
> Henry
> David Thoreau
Patania magarului batran
>
> Intr-o buna zi, magarul unui taran cazu intr-o fantana.
> Nefericitul animal se puse pe zbierat, ore intregi, in timp
> ce taranul cauta sa vada ce e de facut. Pana la urma,
> taranul hotari ca magarul si- asa era batran, iar ca
> fantana, oricum secata, tot trebuia sa fie acoperita odata
> si-odata. El a ajuns la concluzia ca nu mai merita
> osteneala de a-l scoate pe magar din adancul fantanei. Asa
> ca taranul isi chema vecinii, ca sa-i dea o mana de ajutor.
> Fiecare dintre ei apuca cate o lopata si incepu sa arunce de
> zor pamant inauntrul fantanei. Magarul pricepu de indata ce
> i se pregatea si se puse si mai abitir pe zbierat.
> Dar, spre mirarea tuturor, dupa citeva lopeti bune de
> pamant, magarul se potoli si tacu. Taranul privi in adincul
> fantanei si ramase uluit de ce vazu. Cu fiecare lopata de
> pamant, magarul cel batran facea ceva neasteptat: se
> scutura de pamant si pasea deasupra lui. In curand, toata
> lumea fu martora cu surprindere cum magarul, ajuns pana la
> gura fantanei, sari peste ghizduri si iesi frematand...
>
> Viata va arunca poate si peste tine cu pamint si cu tot
> felul de greutati... Insa, secretul pentru a iesi din
> fantana este sa te scuturi de acest pamant si sa-l
> folosesti pentru a urca un pas mai sus.
> Fiecare din greutatile noastre este o ocazie pentru un
> pas inainte. Putem iesi din adancurile cele mai profunde
> daca nu ne dam batuti.
> Foloseste pamantul pe care ti-l arunca peste tine ca sa
> mergi inainte. Aminteste-ti de cele 5 reguli pentru a fi
> fericit:
> 1) Curata-ti inima de ura, frica si egoism;
> 2) Scuteste-ti mintea de preocupari inutile;
> 3) Simplifica-ti viata si fa-o mai frumoasa;
> 4) Daruieste mai mult si asteapta mai putin;
> 5) Iubeste mai mult si ...
>
> scutura-te de pamant, pentru ca in viata asta, tu trebuie
> sa fii solutia.... nu problema.
>
> ------------ --------- --------- --------- --------- --------- --------- --------- --------- -
>
> "Tot ceea ce oamenii iti vor spune ca nu poti face,
> incearca si vei afla ca poti. "
> Henry
> David Thoreau
> .."



Doar o singura data voi trece prin viata.De aceea, daca voi putea darui putina blandete,ori sa fac un bine cat de mic, unei fiinte asemenea mie, promit s-o fac acum fara zabava, pentru ca altadata, nu voi mai trece pe aici...

 

[DeletedUser]

Moartea unei Stele Vestice

Episodul 1



Cu palaria din piele fina ce-i dadea un aspect respectabil, cu PeaceMaker-ul la brau, intr-o teaca fina si stramta si cu haina din piele cat palma de groasa ce-l scapase de multe ori de moarte, cutreiera Vestu-n lung si-n lat Roll Wellington. Un pistolar nascut printre bogati ce alesese, insa, calea haiduciei. Era cunoscut doar in orasul sau, unde deschisese un magazin de tutun, aprovizionat de propria sa plantatie, ce fusese mstenita de la tatal sau, Ennio Wellington.
Acum, calarea catre unul dintre cele mai cunoscute orase ale Vestului, anume Trouble Tongue. Voia sa-si vanda plantatia de tutun si sa se retraga pe mosia tatalui sau.
Ajunse fara probleme. Drumul tinuse aproximativ 14 ore si, obosit, voia sa-si lase calul intr-un grajd si sa se retraga intr-o camera de hotel unde sa doarma copios.
Ajuns in hotel, se caza in cea mai scumpa camera, unde fu incantat sa fie intampinat de o sticla de whiskey si un copan mare, bine prajit. Scoase capul pe fereastra. Adevarul e ca se asteptase la ceva mai mult lux in Trouble Tongue si strazile nu prea aratau ca in povestirile cowboy-lor ce se-ntorcea de-acolo. Nici seara nu venise, inca, iar strazile erau impanzite de negustori si carute. Inghesuiala strazilor ii dadeau un oarecare amuzament, stiind atatea povesti de genul "o liniste desavarsita si strazile libere si civilizate", dar nu era deranjat de acest aspect. Intr-un fel, Trouble Tongue ii parea ca orasul sau natal, doar ca era mult mai mare si mai locuit. Inchise ferestrele cu zambetul pe fata si-si turna un pahar de whiskey. Il dadu pe gat mult mai usor decat s-ar fi asteptat. Bautura nu era deloc scumpa, iar asta nu-i luate mult timp de gandire, avand in vedere ca domnisoara camerista uitase sa-i scoata eticheta de 5 dolari de pe capac. Se aseza in pat si se lasa prada somnului.
A doua zi, se trezise pe la ora 11. Surprinzator de tarziu, avand in vedere la cat se culcase. Pleca spre primarie pentru a discuta cu primarul. Ajuns acolo, intra pe usa, saluta politicos, se prezenta si incepu sa-i istoriseasca primarului scopul vizitei sale. O ora, mai tarziu, Roll iesi din birou. Se intelesesera la un pret de 5000 de dolari, avand in vedere ca-l cnoscuse pe Ennio si mai facuse afaceri cu tutun, impreuna cu el. Incepu se se plimbe prin imprejurimi. Toate cladirile aveau cate 2 etaje. Nimic nu i se parea deosebit, in afara de teribila dimensiune a orasului, care, nu dadea semne de sfarsire, nici dupa o ora de mers. Vazand, ca nu izbandeste sa biruiasca marimea orasului, decise sa se-ntoarca la hotel. "Mama ta de oras! Las' ca-mi scot eu calu'...". Ajuns in apropierea hotelului, auzi un zgomot innebunitor. Lumea incepuse sa intre-n cladiri sau sa fuga disperata pe strada, lasand in urma un zgomot asurzitor. Inainte de a realiza ce se petrece, se trezi cu o hoarda de banditi in urma. Pana sa apuce sa vada banditul fruntas, prin multimea nebuna, se trezi la doar cativa metri de cal. Avea timp sa se fereasca, dar observa o femeie cu odorul in brate ce se afla la vreo 4 metri de potcoavele infierbantate ale calului. In acel moment, dand dovada de-un reflex extrordinar, isi scoase PeaceMaker-ul si-l lovi pe primul bandit si pe cal, dintr-un singur glont, salvand femeia si copilul. Banditii ii vazura fata, dar acesta fu ascuns in multime de cativa oameni ce vazura ceea ce facuse. Infractorii isi continuara goana, unul din ei strigand "Vom bloca iesirea din oras, pana ce cainele acela, va fi predat!". Apoi, disparura in multime...

 

[DeletedUser]

Episodul 2


... - Sa inteleg ca nu exista nicio alta iesire din oras?
- Aveti dreptate, domnule Wellington.
- Si de ce, ma rog, domnule Primar?
- Simplu de raspuns. Cealalta parte a orasului se termina-ntr-un zid de lemn, inalt de vreo 6-7 metri, fara intreruperi.
- Si ce folos are acel zid?
- Simplu, din nou, -obiceiul primarului de a incepe orice raspuns cu "simplu", chiar daca nu-l stia, era binecunoscuta-. Dincolo de zid este o cazarma a statului. Nimeni nu are acces acolo, iar soldatilor antrenati acolo le este taiata limba. Generalii se nasc si mor acolo.
- Trebuie sa fie ceva foarte important, ma gandesc.
- Simplu de imaginat...

Roll parasi cabinetul, dand buna ziua si se indrepta catre iesire.Era imbracat cu o camasa alba si o vesta neagra, blugi, si o palarie neagra de cowboy. Iesi si merse spre a-si cumpara ceva tutun. Nu era panicat, inca. Stia ca va exista o cale de iesire din oras, cu ajutorul serifului. Totusi, se simtea incarcat cu vina ca tinea inchise granitele orasului. "Tot ma scot io, pungasii naibii!", gandi infuriat.
Strazile erau foarte libere in acea zi. Tare ii ardea de o plimbare, dar voia sa discute, mai intai, cu seriful. Intra in carciuma si se aseza la masa, langa el.

- Buna ziua. Roll Wellington ma numesc.
- Buna ziua. Am auzit de dumneavoastra si de gestul pe care l-ati facut.
- De-asta sunt si aici - vru sa-si scoata niste tutun, iar acesta fu primul moment in care realiza ca nu luase -, domnule Serif. Am nevoie de sprijinul dumneavoastra pentru a parasi orasul si a elibera tranzitul.
- Va cunosc prea bine problema, domnule Roll si va asigur ca o vom rezolva. Pana in acel moment, va vom tine in oras pe banii nostri.
- Va multumesc din suflet, dar as prefera ca procesul sa fie rapid, deoarece n-as vrea sa mi se devalorizeze plantatia.
- Vom incerca, domnule Wellington.

Apoi, pleca spre a-si cumpara tutun si a vizita orasul...

 

[DeletedUser]

acuma o sa ma offtopicesc si eu pe aici
dar uratilor, scoateti-va cizmele murdare de noroi si nu va mai jucati caii prin topicurile povestitorilor. cand vor avea ceva de scris, vor scrie. iar cand nu scriu, ascultati trosnetul lemnelor in foc, nu mai faceti voi galagie

 

[DeletedUser]

Un urlet prelung si trist de coiot taie intunericul. Noaptea se pregateste sa puna stapanire pe imensa intindere rosiatica. Inspre vest inca se vad cicatricile insangerate lasate de soarele arzator pe bolta. Eu am ales locul pentru a innopta si am aprins focul parca mai mult pentru atmosfera decat pentru frigul care va urma , dar care imi era prea cunoscut dupa atatea nopti sub cerul liber in Colorado! Mustangul adulmeca fiindu-mi cel mai fidel strajer. Focul danseaza hipnotic si nu rezist sa nu scot muzicuta. Cant ceva trist (pentru ca sunt un sensibil de felul meu nu pentru ca nu as fii fericit cu singuratatea mea). Ma asteapta un drum lung si plin de primejdii pana in California unde vreau sa-mi gasesc un rost. Bine, asta daca nu ma razgandesc si fac cale intoarsa, doar asa for fun!
Multumit de ziua care tocmai trecea continui sa cant angelic spre satisfactia mustangului si a doi gusteri de preerie veniti langa foc din interese muzicale sper!

 

[DeletedUser]

Eram inca mica, jumate de om, un pic mai inalta decat cizmele tatei, dar imi amintesc perfect, fiecare scena, fiecare cuvant, fiecare miros...
Oraselul meu era mic, mai mult o tabara, de pionieri (ce mandru suna cuvantul, nu?...), saraci, infometati, cu hainele carpite si fetele murdare, dar cu multa speranta in ochii aceia calzi, oglinzi de inimi curate. Eram multi copii, jucausi, zapaciti, inocenti, asa cum sunt toti copiii. Parintii nostri se chinuiau de zor, sa incropeasca ceva, sa mai puna 2 sipci pe casa, sa ma stranga ceva faina in camara si ceva sunca, sa nu murim de foame iarna.
Tin minte cand mama si-a vandut inelul de logodna, cu care se falea foarte tare, ca sa ne poata face noua, copiilor, niste ghete si niste haine, sa putem trece iarna teferi...
Cu toate acestea, eram fericiti, mai fericititi decat orice print sau printesa din basmele pe care mama ni le spunea...
Eram in drum, ma jucam cu fratii mei si cu ceilalti copii, cand, tata apare intr-o goana nebuna de cal. Avea fata desfigurata de oboseala, praf si ingrijorare. Mama a iesit in drum, tata i-a soptit ceva ce a facut-o sa se intunece la fata, precum o noapte de furtuna. Ne-a luat degraba, si, impreuna cu alte femei si copiii lor, am fugit spre un crang din apropiere, unde mamele ne-au spus sa ramanem perfect nemiscati, si sa nu scoatem niciun sunet.
Au inceput sa se auda multe copite de cai, am auzit strigate, urlete, bufnituri, si, cand am indraznit sa ridic ochii, dinspre oraselul nostru, se ridicau numai limbi de foc si trombe de fum. Sunet de copite a inceput sa se auda inspre crangul in care ne adaposteam. O mana de oameni pe cai, au navalit si intr-o secunda, totul s-a prabusit in jurul meu...Mama mea, zacea intr-o balta de sange, inca strangand in mana, gulerul hainii mele...
Pe noi copiii ne-au luat, o parte au supravietuit drumului, o parte nu...Am crescut alaturi de acei oameni faradelege, am slujit, am platit obolul ca-s fata...dar am jurat, in momentul cand am fugit de la ei ca singurul scop pentru care traiesc, este sa-mi razbun parintii, fratii, oamenii aceia minunati din oraselul nostru. Pentru mine nu exista alte cale, decat razbunarea. Incerc sa nu ma gandesc ce voi face dincolo de ea...

 

[DeletedUser]

Luminile unui orasel ma atrageau irezistibil. Promisiunea unei cine decente si a unui pat cu asternuturi ma faceau sa grabesc usor mustangul. Un gand decadent insa incepu sa ma invaluie: am chef de o femeie! Nu am mai cunoscut compania unei femei de cativa ani buni. (Nu ma intrebati cum rezista un barbat cativa ani pentru ca nu va zic, e unul dintre cele mai mari mistere ale vestului, mister din categoria "toti fac, dar putini recunosc") Ca un coiot in calduri uit de ciorba si hotel si aleg bautura si compania feminina. Ma gandeam ca odata intrat in salon muzica se va opri si toti dubiosii ma vor tintui cu privirile, insa cred ca asta se intampla doar in filme. Nu m-a bagat nimeni in seama. Nici macar barmanul. Deabea dupa cateva minute am intrat in posesia unei sticle cu whisky. Trei pahare mai tarziu si-a facut aparitia si Suzy. Mi se parea seducatoare, bine hranita, superba cu tot cu dintii ei lipsa. Fara introducere m-a condus undeva la un etaj superior. Noroc cu cele sase fuste ca altfel preludiul nu ar fi fost de cinci minute. Un minut mai tarziu dormeam dus, satisfacut, dar cu grave probleme de respiratie datorita celor 90 de kg de femeie adevarata ramasa pe pieptul meu de vacar obosit!

 

[DeletedUser1428]

Sa traiesti DonBalieca...cred ca tot tu esti,cel de pe triburi...frumoase povestiri...
Asteptam si aici povestiri cu "cai si boi"...

 

[DeletedUser]

O zi de truda

Dimineata incepu zgomotoasa, cu ciripit de pasarele si raze arzatoare in ochii somnorosi ai muncitorilor. Orasul era tanar, lacom si neprihanit. Cladirile pe jumatate terminate asteptau mainile harnice ale tinerilor ce aveau sa le ridice.
Mary se intinse somnoroasa. Ziua de ieri fusese trudnica, iar ea de azi se anunta la fel. Cei cativa dolari pe cere-i primea pentru o zi de munca si masa calda de la mijlocul zilei nu erau mare lucru, dar asta nu o impiedica sa viseze.
Se imbraca in graba, hainele-i ponsite stateau cam strambe pe trupul ei tanar si voinic, dar cine sa bage asta de seama?! Fu prima la jgheabul cu apa si, ca o iapa in preerie isi afunda capul cu totul, apoi isi scutura parul lung si negru, lasandu-l sa se usuce in bataia razelor de soare.
Nu baga in seama privirile lacome ale barbatilor ce o inconjurau. Cine ar fi indraznit sa aiba de-a face cu ea?! Ziua, la munca, cicanul din mana ei face la fel de repede gauri in lemnul moale al constructiilor cat si in capetele seci ale celor care ar fi idraznit un gest necugetat .... iar seara, la saloon, pistolul ei era cel mai iute, desi multi pistolari se laudasera ca o pot invinge fara probleme, fara sa stie ca fata crescuse in preerie, pe saptele calului, vanand si mancand din ce vana.
Dar asta fusese demult. Intre timp se hotarase ca viata in preerie nu-i pentru ea.
Acum, in Methal-Town, era unul din primii colonisti. Una din casutele mici si cochete, cu vedere la munte si la micul raulet ce trecea prin aproipiere era a ei. Iar Mary stia ca nu era departe ziua in care numele ei va fi pe usa biroului de Sherif sau a celei de Primar.

Prima lovitura de ciocan. Munca la construirea orasului i se parea pe zi ce trece mai usoara. Iar cei cativa dolari luati din portofelul pistolarului care avusese nesabuinta sa o provoace cu o seara inainte, mersesera la banca, nicidecum pe vreun zorzon pestrit, cum faceau celelelalte fete din oras.
Brad era si el acolo. Si el ciocanea de zor la constructia orasului. Mary stia ca, intr-una din zile, el va ridica ochii si se va pierde in ai ei. Dar asta nu se intamplase nici ieri, si nu avea sa se intample probabil nici azi. Poate maine. Poate poimanie. Pana atunci, mica casuta de la margine orasului trebuia sa devina caminul pe care ea si-l dorea pentru amandoi.
Apoi viata avea sa devina usoara.

 

[DeletedUser]

Brad era si el acolo.

Brad ala micu' , pistruiat si cu ochii aia de caprioara, mari si mereu umezi? Eram intr-o zi prin Jamestown impreuna si in loc sa ma insoteasca la " Berea lui Cocos" ,biciuscaria de pe colt, a plecat la vanatoare de vaduve. Mare pezevenchi! Sucea mintile copilelor de bani gata sau vaduvelor instarite si profitand de privirea lui tampa si inocenta insfaca cat de multi bani putea si-si lua talpasita. Ma aveam pe bune cu el. Lungi nopti in pustiu, purtand cu randul aceasi pereche de ciorapi... Era putin cam pe invers , daca intelegeti unde bat. Insa poate vorbim de Brazi (sau cum s-o zice la plural ) diferiti!

 

[DeletedUser]

Buhuhu! Se auzea prin noaptea de smoala. Cat eram eu de pistolar ma treceau fiorii. Am oroare pe chestiile neimpuscabile. Treceam printr-un oras parasit iar scena era una dezolanta. Scartait de usi, cate un ciulin purtat de vant peste drum, geamuri sparte, o firma de pompe funebre balanganindu-se, un cimitir mai spre margine cu cateva craci legate in loc de cruci si ca o cireasa de pe tort sau , ma rog, bomboana de pe coliva un splendid cadavru leganandu-se la un capat de funie. Era cam pe la al doilea cantat al cocosului ( desi nu am vazut nici picior de cocos). Din stanga mea o umbra se prelinge pe un zid. Sunt cu mana pe pistol. Privirea mi se ascute pe sub bolurile palariei. Sa mor legat de cactus ce bine era sa am niste gloante de argint! Sau macar niste apa sfintita in loc de whiskyul asta! Sau mai bine lasa! Merg inca cativa yarzi si din nou umbra. Cam in acelasi loc. Cum intorceam capul nu mai era. Bolborosind pe sarite un Tatal nost dau sa-mi sterg sudoarea de pe frunte. Gizas Craist! Aveam o carpa pe palarie. Daca nu o gaseam cred ca scapam cativa stropi! madar facar!

 

[DeletedUser]

Si continuarea ... intr-un episod viitor!

 

[DeletedUser]

ajunsese in acel orasel fantoma la apus, cand soarele inca era rosu, acum era intuneric de.a binelea.nu se temea de nimic sau cel putin asa credea inainte de ajunge in acest loc pustiu si mult prea tacut.auzise despre mult ravnitul cufar din Mine asa cum auzise toata lumea care isi petrecuse viata in preerie, si se gandise sa incerce si el sa puna mana pe cateva monede din aur, ca doar nu strica.stia bineinteles si despre toti cei care lacomi fiind nu se mai intorsesera din acel loc, dar nu ii pasa asa ca se decisese sa intre imediat ce gasise mina.avea cu el doar o lampa cu gaz care nu prea ii era de folos si care mai mult il incurca decat il ajuta.patrunsese cu usurinta in mina, dar imediat ce facu cativa pasi nu mai dura mult si intrarea se prabusi , cu un nor de praf care se ridica si un ras isteric provenit de undeva din adancuri….

 

[DeletedUser1827]

Poveste din Vegas

Era o zi calduroasa de Iunie cand Vector Mana Yute si-a facut aparitia in Salonul lui Walker !
Seriful:Cauti probleme
Vectora
Seriful:Le-ai gasit
Sa auzit un foc Seriful nici nu apucase sa scoate pistorlul din teca ca si zacea cu un glont in cap!
Barmanul Walker a scos pusca Winstone de sub desghea si la amenintat pe vector!Din pacate a avut aceasi soarta ca si seriful!
Dupa ce a pus monopol pe bar iar toti cei care veneau chiar pentru o partida de oker trebuiau sa plateasca preturi exorbitante.
Cand fratele lui a auzit sa dus de indata la bar
Vector MY:frate ai venit sa te distrezi
Vector:Nu frate am venit sa te opresc
Vector MY:doar peste cadavrul meu
Vector:asa sa fie
"Poc Poc"
Vector My era cazut la pamant dupa ce a fost inpuscat in mana dreapta si in cap!
Vector a devenit noul proprietar al barului si acesta a dainuit si a devenit primul Hotel din Las Vegas


Editeaza-ti postul. sa nu fiu eu nevoit sa o fac... De preferabil in limba romana.

 

[DeletedUser]

Dansul Norilor acoperea si dezvelea cu o patura un foc mocnit! Comunica cu apasii de dincolo de vale. Probabil spuneau glume prin rotocoalele lor de fum pentru ca D.N. zambea amuzat de ce vedea. Intr-un colt de tabara Ursul Tanar si Nelinistit tocmai facea ochi. In tinuta in care l-a adus ma-sa pe lume cu ajutorul Marelui Spirit s-a indreptat spre rau. Tinerele zarindu-l au inceput sa chicoteasca:
- Daza hare omane tatanka! Daza hare omane tatanka! (intr-o traducere aproximativa: O are de bizon! O are de bizon!)
Se refereau aici la parul lui de pe piept. Ursul Tanar si Nelinistit fusese adoptat de seful tribului cand era de doar 2 ani si l-a crescut in spiritul razboinic al Apasilor.
- Manelei Urs Tanar si Nelinistit!(Vino U.T. si N.) zise tatal sau chemandu-l
- Take aale noha u arabe (imediat)!
- Asanahe oda ave! (La noapte e noaptea cea mare in care Spiritele iti vor hotara soarta si iti vei cunoaste aleasa). il anunta batranul Dansul Norilor.
- Arum! ( expresie intraductibila, ceva de genul "plm" fara sens sau plina de sensuri, depinzand de context)

VA URMA

 

[DeletedUser]

Un razbunator, un prieten...

Am sa va spun o poveste despre un anume Bloody Fox, din El Paso, marele desert din America de Vest. E prietenul meu. Inalt de 6 picioare, el avea un par castaniu lung, precum apasul Winnetou. Acest Bloody Fox a crescut intr-o familie de fermieri, necunoscandu-si adevarata familie, care a fos ucisa de lemnari*. De atunci, de la groaznica fapta, in fiecare minut al zilei se gaseau lemnari morti, fiecare cu o gaura in frunte. Era un duh razbunator, chiar acel Bloody Fox care isi razbuna familia. In locul in care el locuieste impreuna cu un prieten negru, Tom si cu un fermier batran, e un colt de rai. Chiar in mijlocul desertului El Paso se gaseste o oaza, chiar intre doua regiuni verzi, Sus-ma-lestavi** si El-Quadaco***. Acea oaza e casa lui Bloody Fox. Traieste si astazi, in pace cu comansii si apasii, si prieten cu toti oamenii.
--------------------------------------------------------------------------

* lemnar = (in text) banditii desertului, oameni care infigeau pari in pamant pentru a-i deruta pe cei care vroiau sa treaca desertul, dupa care ii omorau

** Sus-ma-lestavi = o 'peninsula verde' din marele El Paso, care constituia un teritoriu strategic in luptele Como-Apase

*** El-Quadaco = o zona cu influenta hidrografica, printre putinele zone din El Paso une se gasesc kareens, niste rauri mai mici